Arta fotografironică de ziua zero unu

Am reluat studiul cursului de artă fotografironică. Profesorul mi-a dat o temă grea: zece postări consecutive, ca să primesc un 10 de la el.

Start!

Postarea unu, cadrul zero

Vorba lu’ Mitică: pentru bancă, banii este marfă

Poartă spre viitor

Era sudor, nu curăţitor! A lăsat mizerie spre a nu fi confundat.

Din cauza ceţii, nu am putut fotografia

(… duhoarea ce iese din canalizare!)

Mâna omului … nu se vede

Calea ferată este sabotată

Adaug o chestie hazlie: este vorba, evident, de o căţea! Altfel, ce câine poţi fi, să te pierzi, tu, de cel mai bun prieten al câinelui, omul?!

8 gânduri despre „Arta fotografironică de ziua zero unu

    • # daurel: Pe Ulise, oricât aş încerca, nu aş reuşi să-l pierd. Am încercat şi l-am urmărit de pe un vârf de deal: când nu m-a găsit unde ştia el că m-a lăsat, a luat-o repede spre casă! Nu-i atât de prost să mă piardă!

Lasă un comentariu