Am reluat studiul cursului de artă fotografironică. Profesorul mi-a dat o temă grea: zece postări consecutive, ca să primesc un 10 de la el.
Start!
Postarea unu, cadrul zero
Vorba lu’ Mitică: pentru bancă, banii este marfă Continuă lectura
pleznitor
Care-i, care-s
Care-s cele mai citite postări de pe blogul meu? Cele de mai jos (apud statistica wordpress-ului).
Atenţie! Circulă bani falşi!, Sub acoperire, Răzbunarea cea mai cruntă …, Duminica neagră, Umor mortal, Curiozităţi, Eroare, Mon General!, Postate zamfiriene, cu bloguri, Despre filumenie, De ce băietii au nevoie de parinţi … , Mămăruţe şi buburuze, Câineşti, Leaţ duit, Zolty, La dereticat pe bloguri, Mooorrr, ca un urs, Ordine şi lege!, Ce mai face Poliţia comunitară la 12 februarie?, Orar ALIS, FORUMUL NATIONAL AL DIABETICILOR DIN ROMANIA , Ce mai scriu Prietenii pe bloguri
Care-i cea mai citită postare de pe blogul meu? Evident, prima din lista de mai sus (apud statistica wordpress-ului).
Vă întrebaţi: De ce nu apare şi Orare STP în listă? Simplu: pentru că STP nu mi-a dat orarul lor. Îl publică numai pe tabelele din staţii. Tabele superelectronice, cumpărate cu mii de euro! Ca în imaginea de mai jos:
Să ne afişăm
Să ne afişăm … ce avem. În primul rând, cultura, respectul faţă de limbă (cea de porc e mai gustoasă decât cea de vacă!), …
Pozna
1.
Un afiş
ce apare
la
tot
pasul
Pozna
2.
Să le rămână
zâmbetul
şi
… după
inventar
Pozna
3.
… urmată
de una
ceva
mai
… artistică
Pozna
4.
Pui întregi,
nu
pui …
cute
sau
jumătăţi
Pozna
5.
Adică,
stai
pe loc
…
repaos!
Pozna
6.
Am lăsat pentru final, crème de la crème:
… pentru
Fotografironie duminicală (3)
Fotografironie duminicală (2)
Fotografironie duminicală (1)
Cursul de artă fotografironică a vă oferă un nou capitol: fotografironia duminicală. Veţi avea parte de trei lecţii, care vor apărea în trei zile consecutive. Sunt, pur şi simplu, imagini dintr-o plimbare prin Turda, la orele prânzului, între Avram Iancu şi cei trei mocani. În urma selecţiei făcute, dintre cele aproape două sute de imagini ce s-au adunat pe card, cele pe care le vedeţi nici nu mai au nevoie de cuvinte. Dacă credeţi că, totuşi, … scrieţi un comentariu!
Stradă EUROPEANĂ dintr-un oraş EUROPEAN
No comments!
Chiar aşa. Ce-ar mai fi de comentat? Poate, doar, că astfel se demontează zvonul conform căruia nu-ştiu-cine din neamurile celor de la Primărie ar fi în CA la ALIS: dacă ar fi adevărat, nu i-ar chinui chiar aşa!
De ce vor crăpa şi alte dale
Acum, după ce v-am lămurit de ce au crăpat dalele din centru, să vă explic şi că vor mai crăpa multe alte dale.
Se pare că se vor monta astfel de dale extrem de fragile şi pe teritoriul parcării dintre Catedrală, vale şi Gelu. Strada cu acest nume.
Dar, acum,
după ce v-am aburit de două ori,
vin şi cu
bomba jurnalistică: Continuă lectura
De ce au crăpat dalele din centru
De curând, cineva se întreba: de ce se sparg dalele din centrul Turzii la nici două luni de la inaugurare?
Doct, la obiect, cu talent şi intelighenţă … politică, vicele a explicat fantasmagoric, cum că ar trece pe-acolo nişte utilaje imense, super-grele – evident, fără să fie observate de cârdul de agenţi ai poliţiei comunitare, care se plimbă, zi şi noapte, înlocuind taxatoarele firmei care administrează parcarea, deci, nu este nici o problemă să se ia din buget alţi bani şi să se înlocuiască respectivele dale pentru că nu este nimeni vinovat. Ufff, nici Balzac nu a reuşit o frază atât de siropoasă şi lungă! Continuă lectura
Care o şterge?
Cică, au pus pe Judecătorie un utilaj făcător de zgomote la sfert, la jumate şi la oră întreagă. Care cântă … Mi se pare mie ori chiar cântă … Imnul Canadei!?
Deci, aceeaşi melodie o asculţi, pogorând şi de pe Judecătoria Turdei, şi de pe Parlamentul Canadei!? Adică de pe „Dealul Parlamentului”(Parliament Hill), ca este pe bune un delusor, ridicat pe vremea construirii, canalului Rideau, celebrul cel mai lung patinoar natural din lume (catalogat pe bune de UNESCO), unde este un turn, cu ceas, evident, Turnul pacii, unde flutura steagul Canadei (în bernă sau nu, dacă a murit sau nu, vreun fraier drogat prin Afganistan), si bate aceeasi melodie. La sferturi. (Sigur că aceste informaţii despre Canada mi le-a furnizat o canadiană. Cu mâneci. De pijama, când doarme!).
Da’, di ce?
Ca să aflu, am stat în coadă, ca mâţu, şi m-am scărpinat cu lăbuţa la urechea aia bleagă, până mi-a venit mintea la cap: precis că careva dintre Primare ori Vice, vor să o şteargă în Canada şi … se pune bine cu ăia de-acolo!
Altfel, puneau, fie Imnul Turzii, fie Arieş, ce treci prin Turda!
Cică, pe-acolo, în faţa Primăriei au un … INFOCENTER! (acolo, e o gaselnita a primarului, vizavi de Parlament, pur si simplu, este sediul cental al CCN – comisia capitalei nationale, cu muuulte pliante-maculatura; dincoace, e o găselniţă a vice primarului cu muuuulte mizerii înăuntru, care se tooooot modernizează de câteva luni bune!).
Notă: Dacă avem norocu’ să o şteargă Primarele, vom avea, noi, turdenii, alegeri anticipate înaintea românilor!
Update:
Care o şterge … ultimul stinge lumina!
Direct de la CIA
În cvasitotală exclusivitate, numai pentru mine că-s singurul câine cu blog în fruntea ZeList-ului, pe surse demne de încredere, am primit o scursură din secretele CIA (Compania de Incidente Automobilstice). Şi la ei se scurg informaţiile secrete şi confidenţiale, cam ca la noi în justibiţie, puliţie, magiunstratură, gulivern, preş-edenţie, sri şi srl.
Deci, în totală exclusivitate, numai pentru mine că-s singurul câine cu blog (dacă mă laud repetat, aveţi dovada că am devenit profesionist!), chiar dacă nu am catralioane de vizitatori fictivi, vă prezint:
Nu mă îndoiesc că aţi înţeles că este vorba despre …
încălţămintea nepotrivită!
Poz(n)e dintr-o duminică
L’hiver sur la ulitza
L’hiver sur la ulitza
de Jorj Cosh Bouc
A-nceput de ieri să cadă
Câte-un rrom, pe urmă doi.
Franţa pusă e pe sfadă,
Şi ni-i dă pe toţi grămadă,
Înapoi.
Nu e cuşer, dar e bine
Pentru Sarkozy, acum;
Taberele-s toate scrum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt ţigani şi balabuste,
Vin la Otopeni, ţipând,
Şi se-mping şi sar râzând,
Şi se-mpiedică de fuste,
Vrând-nevrând.
Cei mai mari, acum, din sfadă,
Stau, pe-ncăierare puşi,
Cei mai mici, de foame-aduşi,
Se scâncesc şi stau grămadă
Lângă uşi.
Colo-n colţ, acum răsare
Un ţigan mai mărunţel,
Chinuindu-se să care
O sacoşă mult mai mare
Decât el.
Opt cercei într-ânsa are,
Cinci brăţări şi-un portofel,
De la nişte trecătoare,
Pe sub turnul ăla mare,
Zis Eiffel.
Altul, zău, cu dânsul, n-are
Nici bagaje, nici nimic,
Doar un lanţ, cu-o cruce mare,
Care saltă în mişcare
Pe buric.
Trei ţigănci cu burta mare
Şi cu rochii fistichii,
Nu au loc ca să coboare,
C-alăptează fiecare
Doi copii.
Un reporter vine-n grabă
Să le ia un interviu
Şi se-nvârte în pustiu
Până când răspunde-o babă,
Cam târziu.
Se-oţărăşte rău bătrâna
Către cel cu microfon,
Şi-l înjură francofon,
Fi’ncă nu mai e româna
De bonton.
Zice: -„Merde, cam mare graba,
N-am făcut nimica rău,
Uite-aici, îţi spune baba,
Ne băgară pe degeaba
La bulău.
Şi, degeaba ne-au dat banii
Că, mai şmecheri suntem noi.
Într-un an sau maxim doi,
Ne întoarcem, toţi ţiganii
Înapoi.
Nu e mare socoteală
Că acasă ne-aţi trimis,
Ne-adunăm la repezeală
Şi să vezi atunci ciordeală
La Paris”!
Poz(n)e dintr-o câmpie
Ştiri de la Olimpiadă (7)
Ei, nu chiar de la Olimpiadele clasice, ci, de la un fel de Olimpiadă a … bancurilor. de vreme ce a fost şi o Olimpiadă a strungarilor, de ce n-ar fi? Se zice că …
Revista Reader’s Digest a organizat un concurs internaţional pentru a desemna „Cel mai bun banc din lume”. În competiţie s-au înscris peste 15 mii de participanţi din toate colţurile lumii.
Taiwan
Broască ţestoasă-tată îi spune fiului o poveste: „A fost odată că niciodată o iepuroaică albă.”
– Asta-i o poveste pentru bebeluşi. Nu ştii una SF?, spune fiul.
– Bine. „A fost odată că niciodată o iepuroaică astronauta.”
– Tată, insistă puştiul, zi-mi ceva că pentru copii mai mari!
– Bine, bine. Dar promite-mi că nu mă spui lui mami! „A fost odată că niciodată o iepuroaică goală puşcă”.
Ungaria
Doctorul: „Mi-aţi ascultat sfatul şi aţi dormit cu fereastră deschisă?” Pacientul: „Da”.
Doctorul: „Deci v-a dispărut complet astmul de care sufereaţi?”
Pacientul: „Nu, dar mi-au dispărut ceasul, televizorul, iPodul şi laptopul”.
Cu acest banc s-a încheiat şirul relatărilor de la Olimpiada bancurilor.
Dacă ai fi fost în juriu, care dintre ele au fi primit medalia de aur?P.S: nu am vrut să vă stric bucuria, dar, se ştie că bancuri noi sau bancuri vechi nu există: doar fraierul care nu le ştie e nou! De-aceea, poate, multe din bancurile dela Olimpiadă au circulat, înainte de ’89, ca … bancuri cu Bulă!
– NU va urma –
Ulise al II-lea cel Ocoş 