Ca să nu mă acuzaţi de discriminare, chiar dacă îmi plac mâţele cam cât îmi plac ciorile!, postez un portret de mâţă. Blândă, pare, pentru că parşivele astea îşi ascund ghearele cu … profesionalism!
Uffff! Am terminat corvoada. Dar, să nu cumva să treacă pe la mine prin curte că-i fac un portret zgomotos. Şi, de mai şi pun laba pe ea postarea aceasta va deveni … epitaf!
Ulise al II-lea cel Ocoş 
ăăăă… te spun! 🙂
apropo: ştii de ce ce zgârietura de pisică e aşa gravă? pentru că au tăioase şi părţile laterale_ale gheruţelor.
care e mai pe poziţie sare la bătaie şi cu un câine! felina din ea!
noapte bună, Zamfire şi salutări Uliselui!
# irina: Fii CU MINTE şi nu încerca să bagi zâzanie între noi. Poate, vrei să te visăm … şoricel (Ulise e din Neamul Şorecareştilor!).
Asta estem 🙂
# se-cret: Adică, din cocoş nu faci găină, nici din curvă gospodină şi nici din pisică … câine!
Pingback: Despre ce contează. Sau nu… « Blogul lui Teo Negură
Buna zicala cu cocosul si gospodina…
Pisicile sunt hiclene.
# daurel: De-aceea se spune UN câine şi O pisică!
Să știi Zamfire că mătușa mea o fost și gospodină ! În rest chiar n-am auzit.
# se-cret: Excepţiile întăresc regula!