La 
fosta
Casă
a armatei
se angajează
personal.
Pe drumurile
naţionale
şi europene
se circulă
româneşte
şi
se refac
cu bani
europeni
–
–
–
–
–
–
–
–
Pentru
cei
cu dizabilităţi
s-au pus
borduri
înclinate,
ajutătoare,
blocate
de cei
cu diz-obraz,
sau
gropi
marcate
conform
legii curci-laţiei
de râsul
circ-ulaţiei.
Nota: nu am inteles de ce pozele poznase nu vor sa stea cum vreau eu;
deci … pricepe, cine poate si cum reuseste!
Hălăduind prin blogosferă,am consemnat nişte recomandari-de-duminica, cu oareşce pozne, am aflat că cineva stie-o-pozitie-noua, altcineva constată că its-all-fading-away în liniste-inflacarata, aflăm ce spune petre-tutea-despre-generatii şi cum arată cactusul-romanesc, deosebirea dintre inima-si-minte, apoi, va-informez-cu-regret ce face o-femeie-simpla ori prezbitera-unei-biserici-sarace, la biserica-de-lemn, aflăm cine – prin-parcul-circului – e la-masa, ca să poţi să fii-tu-insuti, ca-la-noi, in-tabara-la-marisel, iar, la bacalaureat să fii rosu-duminical printre lucrarile-lui-brancusi şi să descoperi o-versiune nouă şi … atat.
Ulise al II-lea cel Ocoş 
Te salut Zamfir !
Totuşi arată destul de bine pozele tale si nu la tehnică mă refer ci la conţinutul lor . Nu mă pricep aşa de bine , la fotografiat , că te-aş uimi cu zona mea .
Stii ce mă nedumireşte cel mai mult ? pustietatea locurilor ….aşa puţini am mai rămas ?
# Sorin: Pozele mele nu strălucesc (şi nici nu au cum; vei înţelege de ce), pentru că sunt din categoria „instantaneu„ (uneori, sunt chiar puţin mişcate din graba de a surprinde clipa!) şi sunt făcute un „săpuniera” (aparat de amator). În plus, sunt micșorate pentru uzul internetului (pentru nu îngreuna încărcarea blogului). Nu sunt poze artistice, unde trebuie să primeze alte criterii. Astăzi, cu telefonul mobil sau cu aparatele de amator, oricine poate face poze cum fac eu. Dincolo de cele enumerate, vine doar un dram de talent, necesar pentru stabili momentul în care să apeşi pe declanşator. Abia de-aici apare oarece valoare a pozei. Eu am avantajul că, prin ’68, cu un Smena-6, am pozat omul care mergea pe acostament, din mersul autobuzului, şi … a ieşit poza clară. Era un aparat bun!
Pustietatea este accidentală şi se datorează momentelor în care am făcut pozele.
Sfatul meu: ia un aparat, fă câteva sute de poze şi selectează pe cele mai reuşite douăzeci şi … mă egalezi!
Zamfir , nu mi-aş permite să-ţi critic calitatea fotografiilor , mai ales că eu sunt profan la acest capitol . M-am referit la ceea ce conţin în sensul , gropi , crăpături , pavaj stricat . Am spus că te-ar uimi ce aş putea să-ţi arăt eu din zona mea legat de şosele , parcuri , prost întrţinute .
Am şi eu un aparat dar pentru a mă descurca am luat unul din cele digitale care se autoreglează (tot săpunieră ) . Face poze destul de bine dar lipseşte mâna sau ochiul care sa surprindă momentul.
Seară faină !
# Sorin: Hai, să clarificăm termenii. Ce înseamnă „a critica”? Înseamnă a analiza ceva şi a-ţi expune părerea.Laudtiv sau invers. Este adevărat că părerea unui specialist va avea o altă greutate decât cea a unui amator, pentru că specialistul va veni cu argumente mai solide, bazate, nu pe impresia artistică, ci, pe cantitatea şi calitatea elementelor de tehnică. Acum, „specialist”, nu înseamnă, neapărat academician doctor inginer, ci, om care studiază, lucrează, cunoşte domeniul în discuţie.
Spui că nu te pricepi la poze? Atunci, ai dreptul să afirmi că-ţi plac sau nu pozele mele. Cu argumentul că aşa simţi tu şi, eventual, să enumeri ce nu-ţi place. Când un speciliast îmi va spune că am greşit cutare element şi va explica în ce constă greşeala, îmi va da de lucru. Mă voi duce la carte sau la specialist ca să aflu cum se poate evita greşeala.
A veni să-mi pretinzi, cum face un tembeluţ pe alt blog, „să nu mai plimb moima pe dealuri” (referindu-se la Prietenul meu, Ulise, căruia tembeluţul nu ar merita nici să-l lingă sub coadă!), nu mai este nici comentariu şi nici critică.
În concluzie: TE ROG să-mi spui ce-ţi place, ce nu-ţi place, chiar şi cum crezi tu că ar putea fi mai bine. Îţi voi fi recunoscător şi te voi considera prieten!
Pingback: Sonetul XVII… « lunapatrata
Zamfir , probabil fiind profan în acest domeniu nu reuşesc să mă fac destul de bine înţeles .
Fără supărare , am să repet şi vreau să ne înţelegem , pentru că este departe de mine intenţia să te jignesc .
Eu sunt sigur că nu aş putea critica calitatea fotografiilor tale , pentru că nu sunt în măsură . Pot critica însă aşa cum spui şi tu ceea ce ele conţin fără a fi nevoie să fiu cunoscător al tehnicii . Am făcut-o când a fost cazul pe un blog , n-aş şti să spun exact care , dar , repet , am făcut-o cu referire la conţinut , ca un orice profan al tehnicii . Nu vreau să mă acuz , nici să mă scuz . Eu interpretez ce văd atăta tot . Aş putea să critic şi calitatea dar nu o fac , conştient că risc să greşesc , să fac o gafă şi dealtfel aici chiar nu aş avea ce critica .
Aici pe blog , am formulat greşit când am spus că arată totuşi destul de bine pozele tale şi sunt sigur asta a facut polemica . M-am referit strict la conţinutul fotografiei cu referire la calitatea drumurilor . Din punctul meu de vedere când un profan spune „arată bine fotografia ” se referă la conţinutul ei , cel puţin asta am făcut eu .
Şi acum , am spus că îmi place ce văd în fotografiile tale în comparatie cu ceea ce aş putea vedea în fotografii din zona mea .Exceptănd singurătatea despre care am înţeles fără să-mi spui că fotografiile au fost făcute în momente când circulaţia era mai mică , dar mi-am permis să glumesc pe tema asta .
Mulţumesc pentru înţelegere şi răbdare !
Şi ţin neaparat să repet : apreciez munca şi ochiul tău artistic aş fi ipocrit să nu recunosc !
# Sorin: Nu înţeleg de ce insişti: nu am înţeles decât ceea ce ai spus Mulţumesc pentru aprecieri.
M-am lungit în explicații, pentru că un dialog „normal” între români se portă cam aşa:
– De ce ai pus roşu în colţul tabloului?
– Ce ai cu mine? De ce mă jigneşti? Nu-s un nepriceput!
Pingback: despre iubirile fericite « Rokssana's Blog
Pingback: Târgul Moşilor. Poveşti de Bucureşti 4 « Clipe de Cluj