Poz(n)e serioase (2)

Adevărul spus de un politician

Citit de sus in jos, e discursul pentru alegatori.
Citit de jos in sus, este ceea ce gindesc ei cu adevarat

in partidul nostru politic, ne respectam promisiunile
doar imbecilii pot crede ca
noi nu vom lupta impotriva coruptiei
pentru ca un lucru e sigur pentru noi:
cinstea si transparenta sint fundamentale pentru atingerea idealurilor noastre

vom demonstra ca e o mare prostie sa crezi ca
mafia va contina sa faca parte din guvern ca in trecut
va asiguram, fara umbra de indoiala, ca
dreptatea sociala va fi scopul principal al mandatului nostru
cu toate acestea, exista inca oameni prosti care isi imagineaza ca

guvernarea sa fie posibila in continuare
cu aceleasi vechi smecherii politice
cind ne asumam puterea, facem totul pentru ca
sa se termine cu situatiile privilegiate si cu traficul de influenta
nu suportam in nici un fel ideea ca
poporul va flaminzi

ne vom indeplini misiunea chiar daca
rezervele economice vor fi complet epuizate
vom exersa puterea pana ce
veti intelege ca incepand de acum
noi sintem partidul X, noua politica.

P.S: nu am pus litera mare la inceputul propozitiei ca sa va fie mai usor de citit si de jos in sus.

Notă: postarea este strict copy and paste după Adevarul in Romania

Plimbărică ori nanohălăduială (final)

Sosiţi acasă, după plimbărica de la Durgău (voiam să mergem la Tarzan, dar …), am descărcat imaginile de pe aparat şi m-am chinuit (un pic!) să înţeleg ce reprezintă imaginea de mai jos:

Într-un comentariu, amicul winton bănuia că am declanşat accidental aparatul, căzând în iarbă. A fost foarte aproape de adevăr. Singura remarcă pe care o adaug este că sub iarbă era …

… un metru de apă!!! un metru ca adâncime!!!

Ca să protejez aparatul, m-am udat până la p…! Adică, până la brăcinar, ca să nu trebuiască să pun bulina roşie pe text! Din fericire, după câteva minute de uluială şi funcţionare anapoda, aparatul şi-a revenit! Eu m-am întors la „biroul” cel nou şi am făcut nudism ca să mi se uşte nădragii şi papucii!

A fost un moment de comă!!!

Când am simţit că piciorul tot coboară în apă, prima reacţie a fost, instinctivă, să mă echilibrez cu mişcarea mâinilor. A doua, gândită extrem de rapid!, a însemnat ridicarea foarte repede a mâinii cu aparatul, cât mai sus!

În poză vedeţi, reflectate în apă, ierburile – deranjate deja de pasul meu -, şi o parte din podoaba-mi capilară stufoasă!

Cum a trecut Ulise … nu am apucat să văd. El era, oricum,  plin de noroi pentru că făcuse o baie de nămol, fericit ca o scroafă!

Vorba lui nenea Will: totul e bine când se termină cu bine! De astă-dată, în afară de râsul care mă pufneşte de câte ori îmi amintesc de păţanie, nu există nici o problemă!

Plimbărică ori nanohălăduială (b)

Sosiţi acasă, după plimbărica de la Durgău (voiam să mergem la Tarzan, dar …), am descărcat imaginile de pe aparat şi m-am chinuit (un pic!) să înţeleg ce reprezintă imaginea de mai jos:

Album cu ce s-a întâmplat după momentul la care am luat această imagine.

Notă: a fost doar o plimbărică pentru că am plecat cu câteva minute înainte de 18 şi am ajuns înapoi cu câteva minute după 21.

Plimbărică ori nanohălăduială (a)

Sosiţi acasă, după plimbărica de la Durgău (voiam să mergem la Tarzan, dar …), am descărcat imaginile de pe aparat şi m-am chinuit (un pic!) să înţeleg ce reprezintă imaginea de mai jos:

Album cu ce s-a întâmplat înainte de momentul la care am luat această imagine.

Notă: a fost doar o plimbărică pentru că am plecat cu câteva minute înainte de 18 şi am ajuns înapoi cu câteva minute după 21.