Ca şi partidele, guvernele, …

Se zice că bisericile, sinagogile, moscheile, … sunt formate tot din oameni. Ca şi partidele, guvernele, …

Se zice că unii dintre aceşti oameni se cred deasupra celorlalţi (ca şi la partide, guverne, …) …

Casierul lăcaşului de cult ramasese fara niciun banut „cu care sa ajute patura saraca” … din care făcea şi el parte. Temporar. Nici in cutia milei (cea unde se adună bani de ajutorare a saracilor) nu se mai introdusese demult vreun banut. Ce să facă?!

Dimineata următoare, pe usa lăcaşului, enoriaşii au putut citi o instiintare:

„Un barbat casatorit din cartier are o legatură cu o femeie necasatorita. Daca pana maine dimineata nu apare o bancnota de 200 de euro in cutia saracilor, voi fi nevoit sa-i dezvalui numele”.

A doua zi a gasit in cutia saracilor 25 de bancnote de 200 euro, una de 500 de euro cu bilet lipit cu scoci: „Ţine-ţi gura, parşivule!„, dar, şi una de 100 de euro, de care era prins cu un bold un biletel: „Te rog, amana pana maine, ca sa pot face rost de toţi bani!„.

Mooorrr, ca un urs

Chiar aşa: mooorrr, ca un urs. Mor de ciudă! Zamfir a primit o scrisoare … habar n-aveţi, de la cine!? Chiar de la Moş Crăciun! Să mooorrr, nu altceva!

Uite, ce-i scrie Moş Crăciun lui Zamfir:

Dragul meu, Zamfir,
Nu, nu vezi dublu! Mos Craciun iti scrie! Iar asta nu este unica surpriza pe care am pregatit-o pentru tine…
… si pentru ca anul acesta ai fost un baiat cuminte am pentru tine o surpriza, un concurs.
…

Na, că nu vă spun totul!

Dacă vreţi şi voi aşa ceva, scrieţi-i lui Moş Crăciun şi vă trimite şi vouă. Adresa? Dă click pe imaginea alăturată şi ai adresa unde-i poţi cere lui Moş Crăciun o scrisoare personalizată pentru … cine vrei tu!

…

Şi câştigătorul concursului va fi desemnat prin prin tragere la sorti filmata si postata pe youtube!

Zamfire, pune mâna, adică, numai degetul, pe tastatură, scrie-i lui Moş Cărciun şi … dă-i adresa mea, dacă tot spui că suntem Prieteni! Nu-mi spune că tu nu credeai în Moş Crăciun, că nu i-ai spus poezii, că nu l-ai tras de barbă, … Nu-mi spune că ai mai primit de la Moş Crăciun …

Vă daţi seama că aş deveni celebru (păi, stai un pic: aş deveni MAI celebru, că APRILIE celebru sunt deja! poate, aş deveni, chiar, IULIE celebru, nu-i aşa?!) dacă aş primi o scrisoare într-un plic ca mai jos:

Update: Cică, trebuie să trimit ce am scris mai sus şi, implicit, chemarea la întrecerea bloggeristică, sub formă de leapşă? Aşa să fie! O trimit lui:

Andi Bob, Arcadia, Blog’olog, Bogdan Epureanu, Bungust, Caius, Camelia, Cammely, Chinezu, Criss, Cristian, Cristian Dima, Dama fără camelii, Dan, Daurel, Ela Roseni, Filumenista, Finias, Flavius Obeadă, Gabriela, Geografilia, Horatziu, Incertitudini, Irina, Iulia Mihai, LeOn, Lisandru, Madi, Maria Postu, Marian Oprea, Mateescu, Mihaela13O, Olimpiu, OMU, Pufuletee, Rareş Morar, Rugbyk1d, SlowFoodTurda, Stela Popa, Strongvaleriana, Stropi de suflet, Tagore, Turist clujan, Vania, Victor, Zerocratu’, Zolty

Dar, … dacă vor cştiga ei scrisoarea?! Nu o mai trimit. Ăştia, n-o să mi-o trimită mie, că au copii ori nepoţi?! … Ziceţi că nu aţi primit-o!

Post-Iarna pe uliţa … Euro-Turdeană

Folclorul nu doarme şi nu iartă! Veghează şi povesteşte ce vede.

După Iarna pe uliţa … euroturdeană

A-nceput de ieri s-apară
Câte-o groapă de rahat.
Vremea s-a mai îmbunat,
Străzile-au rămas prin ţară
Ca la sat.

Sunt tranşee, nu şosele,
Nu poţi circula deloc,
Căci sunt gropi din loc în loc
Cât s-ascunzi în ele
Şi pe Boc.

Şi când plouă toate-au apa.
Nu se vede, dar precis
Că se-ascunde un abis
Cam în orişice băltoacă.
E de vis …!

Nu şoferii sunt miopi
Când conduc, ci, trebuie spus,
C-au o mare vină-n plus,
Că sunt „proşti de dau în gropi” …
Cei de sus!

Zici că mergi pe-altă planetă.
Avem gropi ca-n cimitir,
Nu le treci nici dac-ai TIR.
Şi mai vreţi rovinietă?
Hai, sictir!

Poezie culeasă de la Mircea Ş. şi Tudor I.,

din satul de sub dealu’ Sulării.

În imaginile lui Zamfir( POP) Turdeanu’,

vedeţi cum arată drumul european,

stradă principală a municipiului,

de la Poiana până-n centru.

Urare de … Crăciun

Am să fac o dezvăluire, spre disperarea super-dăştepţilor care mişună pe la pop-oneţul meu: nu m-am tâmpit când vorbesc despre o urare de Crăciun după ce am intrat în Postul Paştilor!

Am descoperit o urare de Crăciun, care mi-a fost adresată cu prietenie, dar … de care am aflat abia acum. „Din greşeală în greşeală spre victoria finală” – ne era deviza cu mai bine de două decenii în urmă (să fim serioşi: este mai actuală decât … Caragiale!).

O cititoare a blogurilor mele, bloggeriţă şi ea (Oare, de ce la feminizarea termenilor ce definesc profesii se utilizează forme diminutivale?! Este doctor şi doctoriţă, actor şi actriţă, … Dar este profesor şi profesoară!), a înţeles, din sintagma „blogul lui Ulise al II-lea”, că ar fi un al doilea blog al lui Ulise. Mare … oroare, Colega! Ulise este al doilea din dinastia câinilor care îmi sunt Prieteni!

Cercetând blogurile „împricinatei”, am dat peste o altă oroare. De-a mea de astă dată. Dar, am beneficiul neştiinţei! Am primit o urare de Crăciun, prezentată sub forma unui onorant omagiu adus trudei mele blogoristice: O lume de păreri.

Luana este un nume care-mi aminteşte de un film pe care l-am văzut în adolescenţă. În prima, pentru că acum o trăiesc pe a treia! Era un film că o războinică într-o eră primitivă. Evident, o splendidă trupeşă tipă, dezbrăcată la maxim, pentru că şi pe-atunci era criză de îmbrăcăminte.

Dar, să revenim la oile noastre. Pardon: la Luana bloggeriţa. Pentru că m-a făcut de râs, împiedicându-mă să-i mulţumesc imediat pentru postarea despre Aprilieana mea persoană (nu pot spune „Augusta” pentru că-s născut în aprilie!), o pârăsc aici şi acum: are o puzderie de bloguri (deci, altă supărare pentru mine: nici la numărul de bloguri nu sunt unicat!).

http://tagore6699.wordpress.com

http://sites.google.com/site/luanaaldor

http://meditatiiromanafranceza.blogspot.com

http://desene-dibujos-dessins.blogspot.com

http://talking-english.blogspot.com

http://in-dulcele-stil-clasic.blogspot.com

http://exercicesfrancais.blogspot.com

Am dat o raită pe la toate blogurile ei şi vă spun, cu sincer regret: nu am timp acum să le citesc pe-ndelete (atenţie: „pe-ndelete” nu înseamnă, în acest caz, „pe în … delete„!), dar … sunt un tânăr care promite! Promit să le citesc în călătoriile mele mai lungi cu autobuzele. Trebuie doar să nu-mi uit leptopiseţul acasă!

Sărut mâinile, Luana! Din partea lui Ulise: Ham! Ham! Ham! (în traducere: mulţumesc că te interesezi de blogurile noastre!).

Poz(n)e de marţi puse marţi

Ex-Baril

Agenţii economici (parcă aşa se spune, pe noua limbă de PET, firmelor de pe la noi!) se nasc, trăiesc şi mor.

Apoi, în locul lor, alţii se nasc, şi trăiesc … până mor.

Se pune de-un sens

Giratoriu. La Trei Mocani.

Urmează staţia Materna.

Meditare

Meditează engleza pe bani.

Dacă ar medita pe gratis la aspectul oraşului …

Parcări

Parcare …

… şi parcare

Protejare

Ca să nu le cadă cărămida-n cap, pietonii sunt aluingaţi de pe trotuar.

Pe carosabil!?

Milioane

Lenuţa zice că-i păcat să nu faci reclamă celor şase milioane de euro cheltuiți.

Aşa? Cu gunoiele-n capu’ la firmă?!

Turda – oraş european

Dimineaţă, un amic din primărie (dintre amărâţii care nu au nici măcar 2.000 de lei salar şi vor să facă grevă!), mă întreba de ce mă tot „leg” de chestia cu „Turda – oraş european”? „Ce? Nu-i?” – m-a apostrofat. I-am promis că-l rog pe Prietenul Ulise să îi demonstreze:

1 – Asfaltul este spălat şi străluceşte ca oglinda.

2 – Avem Billa cu spaţiul de aprovizionare pe zebră! Acum, avem şi Caribic. Ce ne-am mai putea dori?!

3 – Avem staţii de autobuz amenajate cu tot confortul … pentru broaşte. Să mai vină Bijit Bardo şi pe la Poiana!

4 – Nu mai avem bani pentru că i-am cheltuit pe semafoare. Orizontale.

5 – În lipsă de turn înclinat, avem o splendidă intersecţie pe drumul spre străinătate. Pe-aici se merge spre Ţara … Moţilor. Şi spre fabrica de pită a vicelui. De-aia şi-au luat şi el şi premarele tancuri negre, adaptate la carosabilul ultra-super de modern. Datorită lor!

6 – Afişele ne ajută să ştim pe cine să votăm … peste cinci ani!

Mai aveţi vreun dubiu?

Poz(n)e de luni scoase marţi

Cincinalul s-a terminat

Schimbăm calendarul. Şi-l aruncăm pe cel vechi. Petse cinci ani …

Mobilă cosmică

Oricum am citit, de la stânga la dreapta ori invers, de sus în jos ori în vers, tot „cosmică” am citit!

Garda financiară

M-au luat fiori: garda financiară experimentează senzaţii de vânzător? Apoi, am desluşit: „global fashion”!

Cultură, te halesc!

Văzând înscrisurile „culte” de pe Casa de cultură, Omul de zăpadă şi-a luat copilul şi pleacă.

Eroare de greşeală

La magazinul de Finomşaguri arieşene, unde se vând mezeluri maramureşene, s-a scris din greşeală „Centru de informare turistică„. Cum era pe vremuri.

Promoţie promoţionalizată

Oferta este valabilă numai până la … 30 februarie, dar, nu precizeză şi anul.

Moment istoric omis

Omenirea a trecut astăzi, la ora 8, 49 printr-un moment epocal. Din cauza porcilor cu gripa lor, momentul a trecut neobservat.

Fac oficiul de cronicar şi vă prezint două imagini din care veţi înţelege despre ce este vorba în propoziţia din frază:

Dacă socotim că:

una la lăbuţă:  am cinci mii de vizite în cele vreo 130 de zile din 1 octombrie (mă bucur că cel cu nr. 5.000 a fost un turdean de-al meu!)

doi la lăbuţă: am deja 507 comentarii (comentariul cu nr. 500 l-a postat o ială simpatică!)

trei la lăbuţă: sunt pe poziţia 2.823 printre 44.111 de bloguri româneşti ( chiar dacă nici măcar nu port … cămaşă!)

… pot să mă laud că sunt un blogger de cinste

Zamfire, eşti dator să faci cinste cu un ciolan mare!!!

Poz(n)e neregăsite

Am tot căutat, dar îmi lipsesc din arhiva personală nişte imagini. Am preluat câteva imagini de pe internet şi … puneţi-le voi, dacă credeţi că se potrivesc pe undeva.

1. Poza cu strada asfaltată acum un an şi fără gropi astăzi

2. Poza cu primaru’ inaugurând un loc de joacă pentru copiii neminoritari

3. Poza cu şefa de la asistenţă socială urcând scările spre biroul primarului într-un cărucior pentru handicapaţi (oricare dintre ei ar fi în căruciorul respectiv!)

4. Poza cu copiii jucându-se în parc, inclusiv în zonele publice care au devenit private

5. Poza cu poliţistul care opreşte circulaţia ca să treacă bătrânica în ritmul în care poate

6. Poza cu body-guard-ul bine crescut

Pardon, pe ultima am găsit-o! Am făcut-o la inaugurarea Salinei: tocmai când să se închidă uşa lui Boc, persoana care urma să facă gestul s-a oprit, preţ de câteva secunde ca să-mi dea răgazul să fac fotografia!!!

Era să leşin, uluit de … normalitatea gestului!

Mi-am revenit numai când mi-am amintit de „colegul”, fotoreporter la un ziar „oficial” judeţean, care nu scapă un prilej să se răstească la mine, cu „Dă-te, bă, de-acolo!”, de câte ori i se pare că m-am postat mai bine decât el pentru vreo fotografie, fără să fie neapărat vorba despre vreo obstrucţie din partea mea, faţă de el sau alţii. Deşi, cu mulţi ani în urmă, când eram colegi la cursul de calificare ca mecanici auto, nu avea nimic împotriva mea!Să fie, oare, o coincidenţă faptul că lucrează la ziarul pentru care am lucrat şi eu vreo două luni, pe mai nimic, şi am plecat pentru că începuseră să publice ce le trimiteam, schimbând doar .. numele autorului?!

Poz(n)e regăsite

Am început „marea curăţenie”, adunând de pe toate hard-urile pe cel nou şi imens. Cu acest prilej, am mai găsit nişte pozne. O parte, astăzi. O altă parte, mâine. Ce rămâne, … altă-dată!

1. Încă o dovadă că „Adevărul” e cu sus-n jos!

2. Semneze de civilizaţie atât de avansată încât musai să-i aminteşti „Domnului Iambor” că trebuie să închidă uşa.

3. Încă două panouri şi vom trece … pe trotuarul celălalt.

4. În timp ce unii stau ghemuiţi de frig …

5. … alţi se lăfăie în lumina Soarelui.

6. Ne-comunitarul îşi grijeşte proprietatea.

Cum ţi-ai permis?

La deschiderea oficială a Salinei, în timp ce eu eram concentrat pe evenimente, ca să pozez, filmez şi surprind ce e mai deosebit (de fapt, sincer, mă uitam după … blonde! dar, asta rămâne între noi!), un neprofesionist, lipsit de deontologie, un drogat, un … (scuză-mă Ionele că nu-mi amintesc toate lăturile pe care ţi le-a turnat Maistru profesionist, deontologist, nedrogat şi … super-extra-trăznet de bine crescut, evident!) şi-a permis să mă fotografieze, într-un loc public, fără să-mi ceară acordul!

Uitaţi-vă cât de neprofesionist, lipsit de deontologie, un drogat, un … (scuză-mă Ionele că nu-mi amintesc toate lăturile pe care ţi le-a turnat Maistru profesionist, deontologist, nedrogat şi … super-extra-trăznet de bine crescut, evident!) m-a fotografiat, într-un loc public, fără să-mi ceară acordul!

Scuză-mă, Ionele, că eu, neprofesionist fiind, finanţat de PSD, … (scuză-mă Ionele că nu amintesc toate lăturile pe care mi le-a turnat Maistru profesionist, deontologist, nedrogat şi … super-extra-trăznet de bine crescut, evident!), … te demasc pentru gestul făcut şi …

îţi mulţumesc pentru şarja amicală pe care ai făcut-o!

Chiar dacă mi-ai trimis poza sub numele de „Engels”, eu mă bucur că … nu m-ai scos în poză mai urât de cum sunt în realitate!

De pe poziţia mea de neprofesionist fiind, finanţat de PSD, … (scuzaţi-mă că nu mai amintesc toate lăturile pe care mi le-a turnat Maistru profesionist, deontologist, nedrogat şi … super-extra-trăznet de bine crescut, evident!), …, am încercat să fac şi eu ceva poze „bombă”.

Am reuşit doar două, cu maşina Poliţiei, parcată cu nesimţire pe trotuar.

Pe la ora 11, astăzi:

şi pe la ora 14, în acelaşi loc:

Diferenţa dintre cele două poze este de vreo trei ore şi … a două oară, poliţia lucra cu o maşină „sub acoperire” (de-aceea şi-a permis, ca să nu se prindă lumea, să parcheze … cu şi mai mare nesimţire!).

Mă auto-demasc pentru că, neprofesionist fiind, finanţat de PSD, … (scuzaţi-mă că nu mai amintesc toate lăturile pe care mi le-a turnat Maistru profesionist, deontologist, nedrogat şi … super-extra-trăznet de bine crescut, evident!), …, am fotografiat de două ori maşina poliţiei, pe trotuarul public, fără să cer acordul nici poliţiei, nici jandarmilor, nici … Maiştrilor!

Acum să vedeţi câte „bube-n cap”

mi se vor descoperi … sau inventa!

… profesionist, deontologic, democratic, … Pentru că democraţia specific românească înfierează pe cel care arată realitate netrucată. Am acoperit numărul maşinii – din a doua poză – ca să nu des conspir … poliţia bunului simţ!

N.B.: această postare nu este un atac, nici la adresa colegului Ionel Ignat, nici la adresa poliţiei.

Este doar o şarjă … neamicală la adresa nesimţiţilor care mă obligă să fac slalom pe trotuar. Data viitoare, le voi lua numerele de înmatriculare (de mâine voi purta, mereu, o şurubelniţă şi un patent în jeb!) şi le voi da … Poliţiei (când se va înfiinţa!).

În plină gripă porcină

Logică neacceptată

În cadrul unui proiect de sprijinire a ruralului, o drăgălaşă foarte jună reporteriţă de la o tembeliziune capitalistă (n.b.: cu sediul în Capitală!), discută cu un fermier despre cauza principală a bolii vacii nebune.

S-au înţeles să facă un interviu, în care, fermierul să explice cum crede el că se declanşează boala nebuniei la vaci.

Iată interviul realizat:

Reporteriţa: Vreau să aflu părerea dvs. despre modul în care se declanşează „boala vacii nebune”. Bănuiţi, cumva, care este momentul iniţiator al acestei boli?

Fermierul (privind cu jind la tânăra din faţa lui): Ştiţi că vaca este dusă la taur numai o dată pe an?

Reporteriţa (jenată): Iată o informaţie interesantă. Dar, care este legătura cu declanşarea „bolii vacii nebune”?

Fermierul: Domnişoară, ştiţi că mulgem vacile de două ori pe zi?

Reporteriţa: Iată, încă o informaţie interesantă, dar, să revenim la tema interviului.

Fermierul: Păi, tocmai, despre asta vă vorbesc: imaginaţi-vă că m-aş juca de două ori pe zi cu ţâţele dvs. şi v-aş monta, cum îi ziceţi la regulat, numai o dată pe an … N-aţi înnebuni şi dvs.?

Nu ştiu de ce nu am văzut niciodată pe post acest reportaj. Poate, şi-a pierdut reporteriţa laptop-ul pe care îl consemnase?!

Test pentru diagnostic precis

Aţi văzut cât scandal se face pentru vaccinul împotriva gripei porcine. Unii guiţă că-i bun şi că musai să îngrăşăm por … pardon! producătorii de vaccinuri ca să nu sufere de şomaj.

Că să nu avem probleme, să nu riscăm vaccinul pe de-a bogea, cel mai bine este să faci un test ca să vezi cum stai: ai au ba gripă. Chestia cu: să te uiţi în oglindă ca să-ţi aminteşti când ai pupat ultima scroafă, nu ţine. Că şi memoria se mai gripează uneori.

De-aceea, pentru că îmi sunteţi prieteni vă dau şi vouă testul. Bonus, pentru că vizitaţi blogul.

Eu am trecut testul. NU am apărut pozitiv. E prima oară că mă bucur că-s negativ!

Deci, ţineţi-vă tare: un pic, doare!

Test Gripa Porcina – etapa 1

Care aţi trecut de primul test pentru gripa porcină, treceţi la Faza II:

Test Gripa Porcina – etapa 2

Şi ultima rundă. Dacă treceţi şi de etapa a 3-a, SIGUR nu aveţi boala în sânge.

Test Gripa Porcina – etapa 3

Poate fi doar în minte!

O scrisorică pierdută

Întâi, am crezut că e un os. Apoi, am observat că este hârtie mototolită. Pentru că nu aveam ochelarii de cal la mine, l-am rugat pe Prietenul meu, Zamfir, să mi-l citească. Apoi, m-am ţinut de burtică. Nu de durere, ci, de râs. Era o filă din agenda lui … Ghiciţi:

Ora 7:00 – Sună ceasul. Cobor pe scăunelul de lângă pat, apoi, de pe scăunel sar jos. Am uitat sa opresc alarma. Mă urc pe scăunel, de pe scăunel in pat, de pe pat pe noptiera si opresc ceasul. Vreau sa sar de pe noptiera, dar când mă uit in jos ameţesc. Cobor exact cum am urcat.

Ora 7:15 – Mă duc la baie. Nu mă bărbieresc nici azi ca nu ajung la oglinda.

Ora 7:30 – Mă urc pe calorifer si mă uit pe geam. Astăzi nu ploua. Mă bucur enorm. Si aşa nu ajungeam sa iau umbrela de pe cuier. Încep sa mă îmbrac. Îmi pun bretele la pantalonii de costum fiindcă iar nu îmi găsesc cureaua de la ceas. Îmi pun papionul. Nu mai port cravata fiindcă ieri era sa cad pentru ca am călcat pe ea.

Ora 7:45 – Suna cineva la uşă . E SPP -istul. Nu i-am văzut faţa pentru ca nu mă pot uita pe vizor. Mă uit pe gaura cheii si îl recunosc după ceas.

Ora 8:00 – Plec de acasă. Ajung din braţele SPP-istului in maşină. Astăzi stau in spate. Ieri am stat in fata si mi-au rămas urme pe obraz de la centura.

SPP-istul conduce. Eu nu conduc pentru ca nu pot sa apăs pe pedale, si sa mă uit peste volan in acelaşi timp.

Ora 8:30 – Ajung in fata guvernului. Sar din maşină si trec strada. Cad intr-o groapa de pe sosea. Îl sun pe Berceanu sa vina sa mă scoată. Daca nu era el, nu era nici groapa asta. Daca mă mai enervează o dată, îl demit. Încă nu am uitat ca la inaugurarea autostrăzii Turda – Gilău, când a vrut sa taie panglica mi-a tăiat moţul.

Ora 8:45 – Intru in sediul guvernului. Astăzi avem petrecerea de sfârşit de an. Cântă Cleopatra Stratan. Vreau sa dansez. Udrea nu mai dansează cu mine fiindcă e supărata ca la bluesuri, când stau aproape de ea, ii pot vedea pe sub fusta. Dansez cu Cleopatra. Apoi, cântă Adrian Minune. Deja mă simt mai bine pentru ca pot privi si eu pe cineva „de sus”.

Ora 13:00 – Mi se face sete. Ma duc la bar, si vreau sa comand. Il sun pe barman pentru ca nu pot sa il vad fiind de cealalta parte a tejghelei. Beau cateva pahare si ma ametesc.

Ora 18:00 – Plec de la petrecere cu Basescu cu loganul. Sunt deja cinci si ma ia in portbagaj.

Ora 19:00 – Ajung in fata blocului. Urc in lift, apas butonul etajului 3. Apoi mai urc pe scari inca trei etaje. Eu stau la 6, dar in lift nu ajung sa apas decat pana la butonul etajului 3. E intuneric pe scara blocului si iar ma lovesc cu capul de clantza. Desi avem lumina cu senzori, nu inteleg de ce la mine nu se aprinde niciodata.

Ora 20:00 – Termin cina si ies putin sa plimb cainele. Am un bishon pe care l-am luat de curand. Ciobanescul l-am vandut dupa ce m-a luat in gura si a incercat sa ma ingroape in gradina blocului.

Ora 21:30 – Ma pregatesc de culcare. Nepotelul se razbuna pentru ca iar i-am purtat pantofii si imi piteste scaunelul de langa pat. Adorm pe covor. Sper să am şi să aveţi şi voi „Noapte buna”!

De-atunci, mă tot frământ: Cine.şi-o fi pierdut fila din agendă?!

Poz(n)e tot fără nume

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Nu mai ştiu ce am vrut să scriu. Mi se pare că de la poziţia 4 în jos ar fi „pozne eminesciene„.

Căutam un fir de mentă şi, mă tem, am găsi altceva. Dacă mâine … înseamnă că era mătrăgună!