La întoarcerea de la Ploscoş, ne-am oprit pe malul unui iaz. Cu o insulă în mijloc.
Aici, Ulise şi-a demonstrat curajul şi calităţile de echilibrist.
Ca să nu mai vorbesc de Prietenia ce ne leagă. Nu există oprelişti dacă eu îl chem să vină la mine!
Mai e cineva care nu înţelege, crede sau acceptă, un lucru atât de evident:
Hălăduind pe coclauri stradale, am constatat diferenţa de rezistenţă a diferitor obiecte din patrimoniul i-mobil al municipiului european Turda.
De exemplu: groapa de pe Basarabiei!
Rezistă, nu se-atinge nimeni de ea. Şoferii o ocolesc cu respect.
Doar pietrele aruncate în ea … se scufundă, încet şi inexorabil (habar n-am ce înseamnă acest cuvânt, dar, ce frumos sună! ca o promisiune de politician!).
Nu acelaşi lucru putem spune despre gardul părculeţului de la biserica veche din Turda Nouă. Poate că şi gardul e vechi. Chiar mai vechi decât BMW-ul care s-a uţupit pe bordură cu cei vreo sută de cai putere şi cu cei vreo sută de km/oră şi a făcut un salt prin gard, fără să atingă coşul şi fără să-şi frece burta de asfalt. Deh, măiestria şoferului/pilotului. Din păcate, poliţiştii sosiţi la faţa locului nu erau prea admirativi şi i-au dus pe viteji la un mic examen (ca să înveţe şi ei cascadorii de la jmekerii care au confundat Turda cu Monte Carlo?!).
Din fericire, MIG-ul care s-a distrat sâmbătă, 14 august 2010, la orele 10,50, trecând foarte jos pe deasupra Parcului Mare din Câmpia Turzii, nu a căzut. Ar fi deranjat tarabele comercianţilor şi ar fi şifonat hainele trecătorilor-cumpărători ce se aflau la acea oră în zonă.
Doar zgomotul asurzitor a cam deranjat, dar … suntem în România şi regulile sunt făcute doar pentru a fi călcate!
Întîi a trecut, pe neaşteptate, dinspre Luna:
Până am scos aparatul, a cam trecut:
La revenire, eram pregătit, dar, cu săpuniera mea de-abia l-am prins:
Acum, stau şi mă întreb – în linişte (se-aude numai sfârâitul micilor pe cărbuni, fără cel al MIG-ilor!) dacă este normal ce am văzut?! Parcă, ştiam că nu au voie să zboare la joasă altitudine pe deasupra oraşelor?! Dacă pica ceva praf de pe el exact pe grătare?!
Acum, stau şi mă întreb – în linişte (se-aude numai sfârâitul fleicilor pe grătare, fără cel al MIG-ilor!) dacă nu cumva o fi fost vreun marţian cu farfurie în formă de MIG?
Ulise al II-lea cel Ocoş 