papa

de

Poz(n)e tip PFN

Era o formaţie de muzică FFN. Pe olandeză, era BZN. Adică: Formaţia Fără Nume. Aşa şi eu, vă prezint pozne PFN. Adică: Pozne Fără Nume!

Si vis pacem, para bellum

Iar, noi ne pregătim pentru vară, cu şosete de lână pentru iarna viitoare.

Gânditorul de la Turda

O bună dovadă că, la Turda, presa scrisă pe hârtie este, încă!, citită.

Protecţie garantată

Dacă vă amintiţi, la Billa, după circul făcut de movulii, au apărut dulăpioarele cu cheie pentru bagaje. La Carrefour, dulăpioarele există. Doar că … fără chei. Bagajele se lasă pe dulăpioare, cu speranţa că vor fi găsite tot acolo la plecare.

Sector lapte şi prod. lactate

Aşa scrie pe tăbliţa monolingvă.

Prin fereastră se văd produsele.

Mai ales, pentru copii, ca să crească mari şi sănătoşi.

Papa langa Banca

Cu diacritice şi dialectică, textul devine: papa lângă bancă. E o mică diferenţă.

…

V-am prezentat şase imagini. Dar, sunt numai cinci teme? OK!

Ca bonus adaug două capturi de ecran de pe bloguri:

– adevărată mărinimie

– no comments!

de

Habemus … molid

La Roma, la Vatican, când au loc alegerile pentru noul papă, se semnalizează reuşita cu un fum alb şi vorbele „Habemus papa„: Noi nu suntem chiar la Roma. Doar pe drumul spre Cetatea Eternă (pentru că „toate drumurile duc la Roma„, deci, şi al nostru!?), şi nu avem papă, ci, doar un … molid, pe post de brad!

Mai întâi, am fost pe la Mihai Viteazu. Primăria de-acolo a pus afişe, informând populaţia despre programul festivităţilor din 1 Decembrie, Ziua naţională a României.

Un ROMân, a trecut pe stradă şi a pus afişe despre câinele său, pierdut. Nu le putea pune în altă parte, decât PESTE afişele dedicate Zilei Naţionale !

Ar mai trebui să mai pună un rând de afişe: „pierdut bun simţ„! Peste cele cu „pierdut câinele„!

Mergând spre Poiana, am văzut în faţa afişului uriaş cu Băsescu (de pe ruina fostei viitoare Case de cultură!), o macara cu un braţ telescopic, extrem de lung. Mi-am jurat în barbă, ca Baiazid. Nicidecum, „să dau calului, ovăz din pristolul de la Roma„. Doar, să nu uit ca, la întoarcere, să iscodesc şi să aflu ce a ridicat macaraua. Credeam că se montează, în sfârşit, o copertină în staţia de autobuz. Naivul de mine!

În Oprişani, pe la „trei mocani”, lipseşte semaforul. Era, … până aseară, pe la orele 20,30, când a trecut o maşină cu pelicani ori de-a pelicanilor sau … Nu am reuşit să aflu exact. Unii zic că ar fi fost beat, alţii că ar fi avut sub 100 km/oră, …

Doar că, acum, semaforul este orizontal, la câţiva metri de locul unde era vertical.

În mod sigur, în următoarele zece luni, se va repara.

La Poiana, am admirat panourile de informare pentru campania electorală. Pline cu afişe … invizibile. Şi o cruce în apropiere! Doamne, ajută-ne să votăm! Cu cine? Că dacă ne luăm după afişe, stăm acasă cu telecomanda în mână. Şi cu berea şi seminţele în cealaltă. Ca ăla care „cu o mână a luat pumnalul şi cu cealaltă a spus„! …

Dar şi multele gropi din … staţia de autobuz de la „şcoală”.

Până la urmă, tot am ajuns înapoi, în faţa Primăriei. La gropile centrale, din staţia de-aici.

Ce-am constatat: macaraua a dispărut, fără urme.

Pardon, am găsit ceva urme.

Mai multe, chiar:

Normal: eu am trecut pe la 19 în jos, deci, 19 e înainte de 18?! Habar n-aveam! Dar, aşa am aflat justificarea prezenţei macaralei. După mizeriile de pe jos!


Habemus … molid! Că papa …  e scumpă!


M-am uitat şi din dreapta şi din stânga. Abia se vede portretul lui Ceauşe … pardon!, Băsescu întins pe faţada celui mai mare veceu public, pardon!, Casei de cultură, din faţa Primăriei cu gropi în staţie!

Na, că le-am încurcat!

Eu? …