Cum mi-am petrecut ultima zi

… de naştere. De până acum, sper!

Ca să nu rămân repetent şi anul acesta … Pardon, aia e cu Dl. Goe.

Ca să nu uit că am împlinit o duzină de ani, Prietenul Zamfir m-a răsfăţat. Cu papa bun – dimineaţă. Cu o strachină de lapte – la cină.

Şi … cu o zi întreagă de hălăduială prin Cheile Turzii. Unde, ne-am dus şi ne-am întors pe cele şase picioruşe ale noastre!

Această prezentare necesită JavaScript.

14 septembrie 2000

Anul trecut, în 14 septembrie, scriam: Bunicul şi Ulise. Cu un an înainte, scriamIo-s ăsta!

Pentru mine, pentru noi – echipa Ulise & Zamfir -, 14 septembrie 2000 este o dată foarte importantă: este data (presupusă) a apariţiei pe lume a unui căţeluş. Într-o familie numeroasă. În primele şase săptămâni, viaţa le-a fost grea. Au învăţat, temeinic!, două chestii: foamea şi bătaia. Viitorul era sumbru. Dar, pentru unul dintre ei, a venit o zi şi mai importantă decât data naşterii: data întâlnirii cu mine!

La 1 noiembrie, Ziua Morţilor – pentru Ulise s-a dovedit a fi … Ziua Norocului – , când am ales din grupul de şase căţeluşi, unul dintre ei nu s-a speriat de mine. Nu a fugit, nu s-a ghemuit, … Mă privea de parcă ar fi gândit: De ăsta, nu mă tem! A fost motivul pentru care l-am ales!

Era un mic schelet ambulant, împachetat într-o pielcuţă, cu ceva … ca un ciot de sfoară roasă de molii, pe post de codiţă.

Acasă, i-am dat o bucăţică de cozonac (veneam de la o pomană de Ziua Morţilor!). A dispărut imediat, cu un zgomot în interiorul animalului: cred că s-a lovit de coadă!

Am intrat în regim de … papă-lapte. Topea, cu frenezie, peste o jumătate de litru de lapte natural de vacă (cumpărat de la ţărani, în piaţă). Au urmat pastilele anti-limbrici, apoi,  cele două ture de vaccinuri complexe, … După prima săptămână, a fost mutat în curte, preluând coliba lui Ulise Întâiul.

După o lună, în care prelucrase peste 15 litri de lapte, plus alte bunătăţi, a început să arate a câine. În decembrie, nu i-a mai păsat nici de nopţile cu -23 de grade!

A urmat cursuri de minimă educaţie, a învăţat ce e voie şi ce nu este voie. În Primăvară, am început să ieşim în părculeţul de peste drum, apoi, la Durgău. Iar, prin iunie, am făcut prima escapadă la Cheile Turzii.

Acum, ne înţelegem foarte bine. Ieşim dintre maşini şi oameni civilizaţi (sic!) şi deschidem lesa. Mergem, autonom şi, totuşi, împreună, fiecare după cheful său. Ore-n şir, zile-n şir, zeci de kilometri într-o zi, …

De-aceea, v-am povestit cele de mai sus, înainte de a scrie, cu litere mari, aurii:

La Mulţi Ani, cu multă sănătate, Prietene!

P.S.: Dar, pentru că viaţa nu este formată numai din clipe plăcute, ne facem o datorie de onoare ca, la acest moment aniversar, să mulţumim “vrăjitoarei” care “l-a reparat“, de mai multe ori, pe vajnicul erou: Dr. Margareta UDVARY, medic veterinar cu suflet imens. Sărut mâinile, Domnişoara Doctor! Vă sunt recunoscător pentru sănătatea Prietenului meu.

David a fost doi ani în America

Pentru destinşii (sic!) cititori ai blogului meu de câine ocoş, am aflat că:

Statuia

lui Michelangelo

– „David” –

a fost expusa

timp de

doi ani

în America.

*

Dupa o sedere

de doi ani,

statuia

s-a intors

acasă,

la Roma.

*

La fel a păţit şi Ghiuriţă Mâncaţaş!

*

Mulţumim

sponsorilor

din America

ai

europeanului

David,

care

au fost:

şi şi şi

*

Notă: povestea şi imaginile sunt de pe e-mail şi internet.

Aquis european

Prin aderarea, cu cântec – manele, în special! – la Uniunea Europeană, am fost obligaţi să asimilăm aquis-ul european. Multe tradiţii româneşti se distrug, pentru a implementa noile cuceriri ale Occidentului. Vorba aia: nu mai învăţăm limba rusă cântând, ci, americăneasca-n genunchi!

Iată un nou domeniu în care ne-am aliniat: tâlhăria

Un nou stil de tilharie

Daca conduceti noaptea si vi se arunca oua crude pe parbriz in nici un
caz sa nu actionati stergatoarele si sa nu stropiti parbrizul cu lichid de parbriz.
Ouale amestecate cu apa vor crea un strat opac pe parbriz si nu veti mai vedea nimic, chiar si folosind stergatoarele.
Atunci veti fi obligat sa va opriti si cu mare probabilitate veti fi victima unei tilharii.
Lasati ouale sa curga pe parbriz, fara sa incercati sa-l curatati cu stergatoarele si lichid de parbriz. Continuati sa mergeti cu masina cât mai departe posibil de locul incidentului.
Opriti-va numai atunci cind ati ajuns intr-un loc sigur.

Aruncarea cu oua in parbrizul masinilor care circula noaptea este ultima gaselnita folosita de tilhari.
 
Acest stil a fost importat din occident!!!

TRANSMITETI CÂT MAI MULTOR SAU TUTUROR CELOR DIN LISTA VOASTRA!!!

Viteza cu care se adoptă astfel de … tehnologii depăşeşte cu mult viteza cu care ne cresc autostrăzile ori … datoriile!

Lătrături ocoşe (130912)

Dublu job
– la primărie şi la bancă –
*

Vă sugerez să citiţi: ZOL, Turdeanu’, Ulise, Filumenie, Zamphotograph, Turda, Magina, Florina, AEFC, Colectionara,tu1074, g1b2i3, lunapatrataburgulmeu, Milla, tiberiuorasanusamsaranoulapullumcoltulcumuzicapardau, eufrosin, mirceaflorescu, diversediversificate, moisecodrea, Agatha, Anca, tury, Sararoxtao, aliosapopovici, octavpelindaurel, mateescu, negura, Mihai, cristiandimadanap, vienelaalexandrone, lucian, mirceavladut, ratzone, şi festivalurile de imagini Carmen, dragosteoarbă, …

Ofertă de job sezonier

Din îndepărtata Australie, am primit un mesaj, care prezintă o oportunitate de afacere, un fel de job sezonier:

vânzarea de limonadă pe plajă.

Noi avem câteva ştranduri:

la Durgău, la Băi, la Pelican, la Broscuţa, …

Probabil, la ALOFM se vor deschide cursuri pentru reconvertirea şomerilor prin calificare pentru acest job.

Iată, cum se poate realiza,

din punct de vedere tehnic,

acest comerţ ambulant

(explicaţiile sunt în australiană, dar, imaginea de sub ele este suficient de … explicită!):

Lady Selling Lemonade on the Beach

(reportedly clearing $250.00 per day)

So, who says making money is tough?

The jobs are out there!

Continuă lectura