Să aveţi un Crăciun Fericit
– postare din 23 decembrie 2009 –
*
Vă sugerez să vizitaţi: turdeanu’ , ulise, penelopa, zol, zamphoto, filumenie, turda, magina, colectionara, aefc, florina, …
Gata! E clar. S-a umflat marmelada şi nu mai spun ce (NU NE) fac!
Important este numai să plătim impozitele şi taxele, ca să li se poată plăti uniformele şi maşinile şi salariile. Fraierii de cetăţeni nu trebuie să ştie ce face poliţia, aşa-zis, locală.
De fapt, ar trebui să i se spună Poliţia Primăriei. Ori … nici acolo nu mai raportează?!
Bonus (aflaţi ce vor face la pensie, după efortul depus pentru apărarea ordinii!)
Fulger pe Casa Albă a lu' Obama
Nu toţi avem acelaşi noroc în viaţă. Sau, nu tot timpul. Doar, proştii au cu caru’. De-aceea, se spune: „ai un noroc prostesc„!
Obama nu prea are. N-aţi aflat? „Barack Obama nu a marcat oficial sarbatoarea Pastelui. Nu a emis nicio declaratie, nu a transmis niciun „Paste fericit”.
E coincidenţă ori ba?!
Este interesant, asadar, cum Cerurile „s-au razbunat”, Casa Alba fiind lovita de fulger, informeaza un blog american www.sodahead.com.” – citat de manager.ro Continuă lectura
Femeile sunt o pacoste
(unele afirmă că noi, toţi, am fi porci!
dar, unii suntem doar … câini!).
Ne fac
şi ne desfac
şi ne des fac tot felul de probleme.
Ne duc (de nas!)
şi ne tra-duc (vorba lu’ Nea Iancu!).
A propos de dus.
Am întâlnit un bărbat, care era fericit că îl duc două femei!
În hălăduirile noastre, astăzi,
pe una dintre puţinele străzi din Turda unde nu am găsit gropi în asfalt
(nici chiar … asfalt!),
am întâlnit un … papă-lapte.
Uite-l:
N-am greşit, nu am scris pi muoldovinieşte, ci, vă ofer IPe lângă plopii fără soţ. Adică, o versiune IT a celebrei poezii eminesciene:
IT version
Pe lângă Floppy fără soft
Mereu am procesat
Mă cunoştea PC-ul tot
Tu nu m-ai accessat Continuă lectura
Puştiul e nerăbdător: mama a intrat în cofetărie ca să comande tortul pentru prima sa aniversare!
La cât mai multe, Tinere!
La femei şi la bărbaţi, deopotrivă.
Morcovii sunt buni pentru vedere.
Dacă nu, uite cum arată morcovii!
La gunoi, în ordine: CSA, Carrefour, …
Care urmează?!
Dihanie …
strunită.
Shakespeare spunea: Detest bărbatul care nu e în stare să convingă o femeie cu vorbele.
Tânărul e pe cale …
Monument din istoria autoturismelor fabricate în România.
Biata fată, chiar crede că la Turda o Galerie de artă este deschisă după-masa ori în week-end!
Autogara ALIS şi … pieton civilizat!
Din cramă se-nalţă Primăria la Câmpia Turzii. Dacă IO aici am avut chef să parchez. Doar nu vroiaţi să pun anvelopa în baltă. Treceţi voi, cu pantofii, pe-acolo. Chiar dacă pingeaua voastră e mai subţire decât obrazul meu!
Pe drumul de costişă ce ne-aduce de la şedinţa de aer-liber de la Durgău, ne-am oprit să pozăm Trascăul înnegurat, de unde se auzeau salvele artileriei ploii, şi am văzut sala de boade-building.
Două cupluri, întorceau şi adunau fânul, construind căpiţe. Boade de fân, cum se mai numesc pe-aici căpiţele.
Deşi îl chinuieşte o problemă de sănătate, Zamfir s-a lăsat convins să cinăm într-un cadru festiv. Nu am fost la nici un restaurant pentru câini (la Turda, încă nu există!), ci, acolo unde-mi place mie cel mai mult: la Durgău! Vă voi povesti în imagini:
Mai întâi, ne-am întâlnit cu Iulia. O bombonică de fetiţă, care a ţinut să fie fotografiată cu Cocolino al ei. Nu am înţeles de ce a strălucit o lacrimă în colţul ochiului lui Zamfir când a pozat-o …
La Durgău, am cerut să mă pozeze şi pe mine, Ulise, chiar dacă nu am nici un cocolino! Zamfir n-a mai lăcrimat!
Acum, să vă arăt pe unde am stat (cam o oră, pe un pinten, deasupra lacurilor sărate).
Ce e minunat e că acum nu mai pasc oile şi iarba este splendidă. E o plăcere să înoţi prin ea!
Acesta a fost ambientul în care am luat cina: eu grăunţe câineşti, Zamfir nişte biscuiţi şi câteva frunze de salcâm! Chiar ca un ţap! Barbă are, frunze de salcâm mănâncă, … Au dreptate „sifilizaţii imberbi” (ăia pe care nu-i lasă nevestele ori soacrele să-şi lase barbă!) când îl fac „ţap”! Pe cuvânt de câine: l-am văzut mâncând frunze de salcâm!
Am mai aruncat o privire asupra Durgău-lui nocturn şi am plecat acasă amândoi. A propos: de ce trebuie să se cheltuiască o groază de bani cu iluminarea zonei … de vreme ce şi ziua este pustiu?!
– / / / –
Şi-am scris această carte eu,
Căprarul … Ulise.
Notă:
Bine că nu suntem în China: după ultima modă de-acolo, m-ar fi vopsit … tigru!
Fără comentarii – No comments
Nota:
– Fotografiile au (C) Zamfir POP, 2010. Da’, io nu mai joiesc să i le explic. Poate-oi vineri!
Deci: no comments!
Pentru cei care nu reuşesc să vadă pe teren cât de activă este Poliţia comunitară Turda, le ofer raportul săptămânal:
Din cauza îmbulzelii de neuroni activi din tărtăcuţa proprie, nu am nici o şansă să ajung vreodată poliţist. Dar, am spionat şi am depistat modul în care funcţionează Poliţia, la nivel mondial:
Un barbat, batran si lipsit de mijloace financiare, traia într-un mare oraş dintr-o ţară civilizată. Într-o seară, tocmai cand se pregatea de culcare, sotia ii spune ca a lasat lumina aprinsa in curte. Bătrânul s-a dus s-o stinga şi a vazut ca hotii ii furau din curte si din gradina.
Suna repede la Politie si este intrebat daca hotii au intrat in casa si l-au atacat.
”Nu” – raspunde el – „dar continua sa-mi fure din curte si din gradina.”
Operatorul ii raspunde: ”Ne pare rau, dar, toate masinile de patrulare sunt pe teren. Incuiati-va in casa si vom trimite pe cineva cand se intoarce la sediu”.
Bătrânul spune: „O.K ” si inchide. A stat el putin vreme de 30 secunde si suna din nou la Politie: „Buna seara, tocmai v-am sunat inainte sa va spun de hotii din curte … Nu va mai faceti griji si nu mai trimieti pe nimeni sa verifice. Tocmai i-am impuscat pe toţi!” si inchide telefonul.
In urmatoarele 5 minute, 6 masini de Politie, o echipa de tragatori de elita, un elicopter, 2 camioane de Pompieri, o Salvare si Seful Politiei locale, plus două echipe de la televiziuni locale, trei de la radio-uri şi 6 ziarişti, erau la fata locului, Poliţia reusind sa prinda hotii in flagrant delict.
Un politist ii spune: „Credeam ca i-ati impuscat …”
La care bătrânul raspunde: „Si eu care v-am crezut când mi-aţi spus ca nu aveti pe nimeni disponibil …„
Cel care mi-a trimis anecdota aceasta susţine că este o întamplare adevarata … Sunt convins pentru că şi eu am păţit: trebuie să fii în baltă de sânge sau, cel puţin, mort de-a binelea, ca să te creadă şi să vină la apel! Degeaba explici că derbedeul îmbrăcat în uniformă de „om de ordine” te înjură, te îmbrânceşte, îţi strică aparatul de fotografiat, … trebuie să fii mai obraznic decât ei ca să se deranjeze!