Ne-am ars, Zamfire!

Gata cu hălăduielile, gata cu mâncatul biscuiţilor pe coclauri, …

Câinele este, prin definiţie, un animal inteligent. Nu acelaşi lucru poţi spune despre cei care fac legile în România! Să discutăm despre Legea privind desfasurarea activitatii de picnic

Art. 3 (a) din lege zice, scris cu negru pe alb:

Prin picnic se intelege orice activitate de recreere, desfasurata pe domeniul public sau privat al statului ori al unitatilor teritorial administrative, care implica consumul de bauturi sau alimente si aprinderea sau nu a focului”.

Conform art. 4, picnicul se poate desfasura doar

„in zonele special amenajate”.

In caz contrar, amenda e cuprinsa intre 300 si 3.000 de lei.

Sa spunem ca stam, Zamfir pe o piatră şi eu lângă el, la marginea unui drum, care e domeniu public, nu facem foc, dar, mâncăm un biscuit si bem un strop de apă – adica ne recreem. Conform legii, se poate considera ca facem picnic in loc nepermis!

Articolul 6 (l) e si mai şi:

„Persoanele care desfasoara activitatea de picnic sunt obligate sa nu indeparteze sau sa raneasca plantele, animalele, rocile sau alte elemente ale cadrului natural”.

Daca calci legea, amenda e de la 200 la 400 de lei. A rani inseamna a produce suferinta.

Spuneţi-mi şi mie: dacă mă piş – pardon, de expresie!, ca orice câine, pe o piatră, o rănesc sau îi provoc suferinţă?!

Sau dacă Zamfir face ceva, după o tufă şi mai foloseşte şi o frunză de brusture, … Până acum trebuia să fie atent să nu-l pască … vaca în timpul activităţii respective. După legea nouă, îl paşte amenda! Pentru că răneşte plantele!

Art. 6 i) zice:

„Să nu spele obiectele care au deservit activităţii de picnic la mai puţin de 30 m de cursurile de apă.  Apa uzată trebuie colectată şi împraştiată pe sol;”

Dacă se spală pe picioare în râu -picioarele sau şosetele nu au deservit (sic!) la activitatea de picnic -, nu-i nici o problemă. Dar, dacă spală paharul, din care a băut cafeaua, … s-a prăjit (ca cafeaua) şi mai trebuie doar râşnit! În valoarea de amendă de la 100  lei la 200 lei.

Are dreptate nenea avocatu’: să mori de râs! Dar, lui, îi convine, că umblă cu maşina şi face picnic la restaurant. Dar, noi, hălăduitorii pe coclauri, ce ne facem?! Ne mâncam biscuiţii în termele din castru. Acum, va trebui să răbdăm foame, până găsim tăbliţa (bilingvă, evident!) pe care scrie

Slobod a picnicăi„!

Singura noastră scăpare va fi că atunci când hălăduim,  noi nu ne recreem, ci, muncim! Iar, când se va lega de noi vreunul de la Poliţia picnicurilor (precis, se va înfiinţa pentru a oferi o sinecură maiorilor lăsaţi la vatră, care nu mai încap în ISUZU!), eu îl voi lătra şi Zamfir îi va arăta materialul documentar cules în hălăduială, ca să vadă că noi nu gândim, noi muncim!

Anunțuri

5 gânduri despre „Ne-am ars, Zamfire!

  1. Pingback: Cel mai (ne)fericit dintre popoare | absolut obişnuit

  2. Iar sunt egoist: deoarece am iesit in natura doar de vreo 5 (cinci) ori in ultimii 37 de ani, sunt tentat sa spun ca nu ma priveste…
    Insa, daca-i vorba de Ulise, prietenii si confratii lui, ies la Universitate ! ( cand se face mai cald…)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s