Alte mere

BBC-ienii au dat-o-n bară iară. Pe lângă şirul lor de trei mere, multe alte mere au intervenit de … mere lumea cum mere (no, aicea-i zâs pe ardeleneşte!).

Dintr-un articol de pe net, serios, cu altă tentă, am extras un paragraf, din care v-am spicuit nişte felioare … de mere, evident!

Simbolismul mărului are drept punct de plecare interiorul lui, compus din alveole, conţinând sâmburi, asezate în forma de stea cu cinci colţuri, o pentagrama. Din acest motiv, mărul a fost considerat fruct al cunoaşterii şi al libertăţii, dar şi simbol al involuţiei spiritului în materia carnală, sugerat de închiderea pentagramei (omul- spirit) în interiorul pulpei fructului.

–         În tradiţiile celtice, mărul este un fruct al stiinţei, magiei şi revelaţiei.

–         Pentru gali, e la fel de sfânt ca stejarul.

–         Alexandru cel Mare, plecat în India în căutarea apei vieţii, a găsit mere care prelungeau pâna la 400 de ani viaţa preoţilor.

–         În mitologia scandinava, mărul joacă rolul de fruct regenerator şi întineritor, iar zeii mâncau mere şi rămâneau tineri.

–         În Odiseea, Homer numeşte mărul fructul frumos.

Imoralitatea, întelepciunea, setea de cunoaştere, dar şi sentimentul de culpabilitate au drept simbol fructul de măr. Simbolistica mărului, fruct ce încape în căuşul palmei, este bivalentă: fastă şi nefastă.

–         Zeita Venus este adesea reprezentată ţinând un măr în mâna.

–         În mitologia greacă, zeita Discordiei aruncă un măr pe masă în timpul festinului de nuntă dintre Thébis şi Pelée, un măr care trebuia să revină celei mai frumoase dintre zeiţele Hera, Athena şi Afrodita. Paris, fiul lui Priam şi al Hecubei tranşeaza disputa în favoarea Afroditei care îi promisese dragostea Elenei. Încurajat de aceasta promisiune, Paris o fură pe Elena şi ca urmare izbucneşte războiul troian.

–         Legenda spune că Hesperidele, fiice ale lui Atlas şi Hesperis, trăiau într-o gradină cu mere de aur, la intrarea căreia statea de paza un dragon. Heracles  biruie dragonul şi cucereşte grădina cu toate bogăţiile ei.

–         În povestea lui Wilhelm Tell, mărul are un rol nefast. Legenda spune că Wilhelm Tell, refuzând să salute pălăria lui Gessler, reprezentant al stăpânirii, acesta ştiindu-l un arbaletier foarte abil, îl condamnă să nimerească cu săgeata mărul aşezat pe capul fiului său. Wilhelm Tell iese victorios din încercare şi, de altfel, mai târziu, îl va ucide pe Gessler.

–         În zilele noastre, pomul de Crăciun reuneşte sub semnul renaşterii, al fecundităţii, cele două principii: masculin, simbolizat de brad, şi feminin, globurile asimilate merelor. O legenda populară românească povesteşte că Fecioara Maria, pentru a face pe fiu să înceteze să mai plângă, i-a adus două mere. Acesta a aruncat primul şi s-a prefăcut în lună, iar cel de-al doilea în soare.

Prin organizarea sa, mărul ar fi avertismentul divin pus în faţa omului spre a cunoaşte cele două direcţii, spirituală şi carnală, şi de a alege, iar arborele, prin lemnul său, înseamnă crucea, instrument al supliciului, dar şi al izbăvirii, reunind într-o singură imagine cele două semnificaţii ale simbolisticii arborelui.

În concluzie, în compotul de mere pe care vi l-am servit deja, mai puneţi-le şi pe acestea!

Anunțuri

6 gânduri despre „Alte mere

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s