Mi se zbârleşte 
blăniţa pe spinare de ce mi-a citit Zamfir de pe un blog (ocoş, omul!):
Stiti de ce a fost impuscat cainele lui Vantu la recenta perchezitie ?
Nu s-a supus somatiei politistului: nu a ridicat mainile sus !
Mi-am amintit de seara în care s-a legat de noi un jmeker îmbrăcat în uniformă de poliţst român şi cu o maşină cu girofar, pe care era scris mare, cu majuscule: POLIŢIA!
M-a salvat Prietenul meu, Zamfir, că grasu’ zicea că ne încătuşează şi ne duce la Prostul de poliţie!
Se apropia miezu’ nopţii şi cred că-i dansau ielele prin tărtăcuţă, profitând de spaţiul neocupat.
Pe mine, cum m-ar fi încătuşat? Labele din faţă, alea din spate, cele din dreapta ori cele din stânga?
Ulise al II-lea cel Ocoş 
Politia-i dupa cum sufla vantu’
# Daurel: De-aceea suflă vântu’ … prin buzunarele noastre!?
Ulise, trebe şi stăpânu-tău să ţi-o întoarcă! Tu nu-l păzeşti? Să te fereşti de ăia cu, caschetă! Au numa’ draci pe ei, da’ nu din vina ta.
Mângâieri cu drag, Ulise!
# irina: Noi nu suntem stăpân şi nestăpân, ci, suntem Prieteni. Cu drepturi şi obligaţii corespunzătoare specificului fiecăruia.
Cu ceva timp în urmă, un amic m-a întrebat: Între Ulise şi tine, care este stăpânul?
Am analizat situaţia: chiar dacă ne protejăm reciproc şi ne acordăm reciproc susţinere psihică, eu îi asigur căminul, eu îi asigur hrana, deci, logic, Ulise este stăpânul!
Râdeam cu mama, pe vremea lui Ulise I-ul: la el ţinea mai mult decât la mine pentru că lui îi dădea din mâncarea mea, dar, mie nu-mi dădea din mâncarea lui! Tu, la fel: „Mângâieri cu drag, Ulise!”. Şi eu? Stau şi mă uit?!
Hai s-o analizăm pe puncte!
1. Io grăiam cu Ulise. Din punctul LUI de vedere tu eşti stăpânul. Când o să îţi pomenesc ţie de el, o să-i spun : prietenul tău! 😀
2. Şi eu am avut aceleaşi priorităţi ca şi mama ta. Fii-mea şi-a adus aminte acum, mare fiind, că ei păpau parizer şi Gufa, friptură. Uitasem! Slavă Domnului nu s-au pricopsit niciunii cu gută! pupături înainte de punctul 3, prietenului tău! 🙂
3. eee…aici ‘i-aici!
Ulise, transmite-i, te rog, pupături stăpânului tău! …din partea Gufei! 😀
# irina: Da, dragă!
.. =)) ..
şah mat! mă declar învinsă!
# irina: Uraaaaa!
Uite ce vrem să facem în week-end-ul următor!
:))
# irina: Ne bucurăm că te facem să râzi! Râzi cu noi sau de noi?!
cu
ham, ham.. 🙂
# irina: Am înţeles: ne doreşti să avem vreme bună şi să ne întoarecm sănătoşi! promitem!
să vă întoarceţi sănătoşi şi mulţumiţi!
faină, faină, faină poza!
# irina: Promitem că aşa vom face! Cineva se mira că, indiferent de micile păţanii, de ploaie sau de numărul de kilometri parcuşi, noi suntem mulţumiţi, fericiţi, chiar! Respectivul nu avea capacitatea de a înţelege că bucuria noastră izvora din mişcarea în aer liber, din peisajele admirate, din frumuseţea florilor întâlnite în cale, …
Poza a fost făcută anul trecut, la Alpiniadă. Era momentul în care Ulise aştepta să ne pierdem vremea cu Festivitatea de premiere şi, apoi, să pornim înapoi, spre casă, prin Cheile Turzii şi peste dealuri şi văi.
La Festivitatea de premiere, noi, echipa de bloggeri (!), am premiat pe Cel mai tânăr alpinist, un flăcău de vreo 10 anişori, cu … un borcan cu mure culese de pe Valea Pordeiului, pe drumul înspre Cheile Turzii.
Să nu-mi spui că ţi-ai pus poza cu Ulise pe desktop?! Ne simţim onoraţi!
ba io mi-s onorată de voi, grozavilor! aşa am făcut: drept pe desktop, că tare îmi place!
şi… :”> .. abia acum am văzut unde mereţi la sfârşitul săptămânii!
să-i ai grija lui Ulise! 🙂
# irina: Suntem o echipă bine sudată, în fel de fel de peripeţii, în ultimii zece ani! Aşa cum mergem, mâncăm împreună, ne îngrijim reciproc. Nu ne-am speriat când ne-am întâlnit cu iepurele sau fazanul, cu vulpea sau popândăul, cu căprioare sau cu gânsaci, cu foarte puţine excepţii, am reuşit să trecem şi de câinii răi (chiar, de curând, am discutat cu un crescător de câini şi am înţeles unde am greşit eu la ultima păţanie a lui Ulise!).
Pingback: Doi ardeleni… « Daurel’s Blog
Pingback: Deoarece… « Daurel’s Blog
De dvs. se leaga politia ca nu are timp de aia rai. Nu li rusine. Imi vine sa ma duc io sa-i bat.
# Gheorghe: Poliţia nu se leagă de ăia răi … că l-i frică! Ei sunt puternici numai la ieşit la pensie la 50 de ani!