Hălăduind pe coclauri stradale, am constatat diferenţa de rezistenţă a diferitor obiecte din patrimoniul i-mobil al municipiului european Turda.
De exemplu: groapa de pe Basarabiei!
Rezistă, nu se-atinge nimeni de ea. Şoferii o ocolesc cu respect.
Doar pietrele aruncate în ea … se scufundă, încet şi inexorabil (habar n-am ce înseamnă acest cuvânt, dar, ce frumos sună! ca o promisiune de politician!).
Nu acelaşi lucru putem spune despre gardul părculeţului de la biserica veche din Turda Nouă. Poate că şi gardul e vechi. Chiar mai vechi decât BMW-ul care s-a uţupit pe bordură cu cei vreo sută de cai putere şi cu cei vreo sută de km/oră şi a făcut un salt prin gard, fără să atingă coşul şi fără să-şi frece burta de asfalt. Deh, măiestria şoferului/pilotului. Din păcate, poliţiştii sosiţi la faţa locului nu erau prea admirativi şi i-au dus pe viteji la un mic examen (ca să înveţe şi ei cascadorii de la jmekerii care au confundat Turda cu Monte Carlo?!).
Ulise al II-lea cel Ocoş 