Câinele este Prietenul omului – ştie oricine. Am scris cuvântul „Prieten” cu majusculă, pentru că aşa merită. Oricine are un câine îi cunoaşte fidelitatea. Tu, poţi să fii … măgar cu el, el tot Prietenul lui te consideră!
La vreo doi ani după ce ne-am întâlnit, Ulise a trebuit să trăiască prima săptămână fără mine. În primele patru zile, nici nu a văzut-o pe femeiea care îi dădea de mâncare (deşi, o cunoştea foarte bine!), nici lăboşelul cu hrană. Apoi, s-a resemnat şi a început să mănânce câte puţin. În timp, a învăţat că mai lipsesc uneori, dar, revin … la el, mereu!
De curând, am mai citit despre o dovadă de fidelitate canină: