Pe drumul de costişă ce ne-aduce de la şedinţa de aer-liber de la Durgău, ne-am oprit să pozăm Trascăul înnegurat, de unde se auzeau salvele artileriei ploii, şi am văzut sala de boade-building.
Două cupluri, întorceau şi adunau fânul, construind căpiţe. Boade de fân, cum se mai numesc pe-aici căpiţele.
Sala de boade-building
Ulise al II-lea cel Ocoş 
frumoasă descriere
# blog’olog: Da’, să vezi ce frumos mirosea fânul! Ulise nu se mai sătura de tăvălit prin fân. De-aceea râdea femeia!
mda… conditie fizica in care castigi sanatate si nu te costa nimic!!!!!! doi gospodari (rusa = omul lui D-zeu)
# Tamara: Nu numai că nu te costă, ci, chiar câştigi. Fânul de-acum înseamnă laptele de la iarnă!
Iar ma obligati sa va invidiez. Sunteti fenomenali cum scoateti articole din treburi asa de banale. Bravo, Caine si OM!
# Mariana: Mă tem că nu merităm chiar atâtea majuscule!
De fapt, nici nu suntem un om şi un câine, ci, suntem doi prieteni!
Lucrurile frumoase, cu-adevărat, sunt lucrurile simple, naturale!
sunt nevoit să fac eforturi tot mai mari să-mi reamintesc mirosul despre care vorbești
# blog’olog: Dacă doreşti, îţi trimit un pachet cu … fân!
Mai nou este restricționat,pe aici,primitul de alimente din străinătate.Așa că musai să renunț.Mulțumesc.
# blog’olog: Îl declar „colecţie de piese pentru ierbar„!
Ai dreptate: pentru mulţi, fânul intră la „alimente”!
Frumoasa expeditia voastra! Si eu am simtit astazi mirosul de fin, din mersul bicicletei, spre Paltinis! Multumes pentru Bleu Ciel! 😉
# Orin: Vorba lui Ulise: una-i să simţi mirosul de fân din mers, alta-i să te tăvăleşti în el! Am ginit deja o căpiţă pentru care am primit aprobarea să o folosim drept … dormitor!
Orin, oricând ai probleme, adresează-te cu încredere Echipei U & Z şi, între două hălăduiri, îţi punem pe tavă otavă şi sfaturi!
Zamfir, eu locuind la ţară dau cu nasul mereu de fân cosit, dar ştiu din experienţă că fânul de la şes, nu are mireasma celui din zonele de deal şi munte. In plus cadrul natural pe acele meleaguri … ooooffffff! Cât poate fi de frumos! Ce dor îmi este să hălăduiesc pe cărări de munte sau prin pajiştile presărate cu flori în zeci de culori….
Ulise, eşti un fericit!
# StropiDeSuflet: Cu vreo zece ani în urmă, la distanţă de nici zece zile, am băut lapte proaspăt muls – pe valea Mureşului, aproape de Aiud – şi la Roşia Montană. Deci, peste 800 de metri diferenţă de altitudine. Efectiv, erau două lichide diferite, ca gust!
Flora spontană de pe lunca unui râu şi cea din fânaţele alpine, au cu totul altă compoziţie, altele sunt plantele care o compun. De-aici, mirosul diferit, calitatea diferită a laptelui obţinut, …
Dacă mai adăugăm şi peisajul …
Imaginile pe care le-ai văzut aici sunt luate la mai puţin de un kilometru de casa unde locuiesc!
Nu numai Ulise este fericit, când reuşim să găsim timpul necesar şi … fereastra dintre ploi şi ieşim din curte, traversăm strada cu maşini şi un mic parc, apoi, intrăm pe strada de ieşire din oraş şi … ne dezlegăm!
Ii fain in fin
# rodi: Chiar aşa! Numa’ de întors şi de făcut boade îi un pic mai greu!