Nu e prea devreme pentru mulţumiri

Nu vă mai povestesc ce a păţit Ulise. V-am ţinut la curent cu păţania şi cu urmările ei. Când l-am văzut şchiopătând şi i-am văzut prima dată rănile sângerânde, … nu am crezut că voi mai avea un câine!

Astăzi vreau să MULŢUMESC TUTUROR CELOR CARE NE-AU AJUTAT să trecem peste momentul greu din viaţa noastră:

Deja, Ulise nu mai şchioapătă, e vesel, şi a luat-o pe calea cea bună cu vindecarea rănilor,

pentru că Marta ne-a adus de la Chei – mulţumim, Marta!,

pentru că dr. Margareta UDVARY l-a cusut – mulţumim, dr. Udvary!,

pentru că Brânduşa a rezolvat partea dureroasă pentru mine a operaţiei – mulţumim, Brânduşa!,

pentru că … mulţi alţii m-au ajutat pe mine (unii nici nu ar accepta să-i nominalizez!) şi l-au rugat pe Ulise să se facă bine – mulţumim, TUTUROR!

Pentru că eu şi voi, l-am rugat pe Ulise, Prietenul meu, pardon: AL NOSTRU, să se facă bine, Ulise ne-a dovedit că este un câine ascultător!

Vă oferim, cu recunoştinţă, o floare şi privighetoare:

7 gânduri despre „Nu e prea devreme pentru mulţumiri

  1. Ma bucur mult sa aud ca e mai bine. Din cate se vede in poze are niste cusaturi serioase. Cat o fi suferit dragul de el.
    Am vazut deja atata suferinta tacuta in ochii animalelor …
    E o adevarata mangaiere sa vezi ca sunt si cazuri fericite, care se vindeca.
    Multa sanatate si atentie mare pe viitor.

    • # Brânduşa: Sărut mâinile! Într-adevăr, cusăturile sunt mari, corespunzător unor răni urâte. Dar, se închid cu repeziciune. Nici nu mai şchioapătă şi e vesel, nevoie mare! Are poftă de mâncare … ca Ulise de dinainte. I-am îmbunătăţit meniul obişnuit, cu un spor de mezeluri şi a suflat şu o fele de lapte.
      Astăzi am povestit cuiva că, dincolo de măiestria incontestabilă a dr. Udvary, dincolo de conjunctura post-accident care i-a fost favorabilă, Ulise se reface atât de repede ca să-mi micşoreze mie suferinţa de a-l vedea pe el suferind! Acum am sosit acasă şi, după o scurtă trecere în revistă a corespondenţei, plecăm la iarbă verde!

  2. Ma bucur sa aflu ca Ulise este pe drumul cel bun. Sper ca pe viitor voi doi sa aveti parte doar de drumetii reusite si amintiri frumoase

    • Mă bucur că te bucuri pentru că şi noi ne bucurăm. Dar, nu pentru că acum plouă şi nu putem ieşi pe coclauri pentru hălăudielile noastre obişnuite …

    • # Ana Maria Catalina: Ca să meriţi mulţumiri, nu trebuie să fii „mare”. Trebuie, doar, să mişti un deget … exact în clipa în care este nevoie să mişti un deget!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s