La tăţ’ ni’ greu

Conform spuselor unui amărât, la tăţ’ ni’ greu. Ulise a fost „uitat” iarăşi la Mihai Viteazu pentru două zile. Am fost să-l recuperez!

După însemnul de pe poartă, bănuiesc că nu e vorba de Ulise. Mai am de mers.

De unde ştie „bestia”, încotro să se uite când sunt aproape?

„Boierul” mă aşteaptă … pe terasa vilei!

Vrea să ştie de ce l-am lăsat acolo.

Mă ceartă, chiar, cerându-mi să-l duc acasă!

Deşi, are un prieten bun şi pe-aici.

Pentru că m-a supărat, în divulg: Ulise este un papă-lapte!

Dar … viaţa nu este la fel de uşoară pentru toţi. Uite, Ulise, cum ai fi trăit dacă nu ne întâlneam: pe ploaie, adunat covrig, zgribulind lângă o bucată de pâine de care nu ai haznă, singur, …

2 gânduri despre „La tăţ’ ni’ greu

  1. Toate inimile mari ar trebui să se întâlnească, undeva, cândva…
    Imi placi Ulise. Si dacă tot ai un pseudonim atât de încarcat de simbolice și celebre activități, pe unde mi-ai călătorit?

    • # tagore6699: Rabindranath dragă, Ulise nu este un pseudonim, ci, este numele titularului blogului. Subsemnatul, Zamfir, sunt Prietenul celui din poza de pe blog şi mai scriu pe blog când nu are Ulise timp!
      Nu ştiu la care dintre noi se referă întrebarea. Din păcate, nu întotdeauna reuşim să călătorim împreună, aşa cum ne-am dori.
      Astăzi, de exemplu, am venit de la Mihai Viteazu (unde Ulise a petrecut câteva zile fără mine!) la Turda, pe malul Arieşului, pe sub podul autostrăzii. vezi: Vedere de sub pod

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s